Poluarea fonică nu înseamnă doar muzică dată tare.

Înseamnă și: – capace de canalizare prost montate, care zdrăngăne non-stop – curse de motociclete, zi și noapte, pe străzi publice – săli de evenimente și terase amplasate în mijlocul comunităților rezidențiale – trafic greu, claxoane, zgomot repetitiv care devine „normal”

Toate acestea afectează: – somnul – sănătatea – capacitatea de concentrare – viața de zi cu zi a celor care locuiesc acolo

Problema nu este lipsa legilor, ci imposibilitatea aplicării lor pe loc.

De prea multe ori, răspunsul autorităților este: „Nu putem măsura nivelul de zgomot.”

Cerere clară și realistă: dotarea poliției (locale și naționale) cu aparate portabile pentru măsurarea decibelilor, care să poată fi folosite imediat, indiferent de sursa zgomotului.

Fără măsurare: – nu există constatare – nu există sancțiune – nu există descurajare

Poluarea fonică nu e o problemă de „sensibilitate”. Este o problemă de drept la sănătate și la liniște.

Ce tip de zgomot vă afectează cel mai mult în zona în care locuiți? Ați încercat să sesizați autoritățile? Ce răspuns ați primit?